miercuri, 21 aprilie 2010

Fan action Viena reusit - cadourile fanilor Romani au ajuns la trupa


Onerva tinand cadoul inainte sa-l dea baietilor.


Tom tinand tubul cu scrisoarea de la fanii din Romania

Gustav tinand punga ce continea - sticla de tuica, cartea Dracula de Bram Stoker si cadoul spercial pentru Georg.
Urmariti aici tot filmul:
http://www.youtube.com/watch?v=0vfPstQfoUE&feature=player_embedded

Multumim Onervei, administratora fan clubului din Viena pentru faptul ca a inmanat cadourile noastre baietilor.
Si multumim tuturor celor care s-au implicat in acest proiect.

luni, 19 aprilie 2010

Tokio Hotel Romanian Street Team - Bucuresti 10.04.2010

Toata admiratia pentru street teamurile TH din Romania.
Bravo!
Uite aici cel mai recent street team din Bucuresti.

http://www.youtube.com/watch?v=ncSrbv5n6b4

vineri, 16 aprilie 2010

Review-uri despre concertul din Madrid, 06. 04. 2010, Spania, Palacio de Deportes Comunidad de Madrid

http://es.noticias.yahoo.com/9/20100407 ... 979d7.htmlhttp://www.rtve.es/noticias/20100407/to ... 6661.shtmlhttp://www.telecinco.es/informativos/cu ... 100018228/

Review-ul meu.

Am ajuns pe la 12-13 la locatie. Erau deja o gamada de fani acolo. In jur de 1000 estimez eu. Politia parea ca nu stia ca sa faca. Fanii erau destul de agitati, nu stiu stiu exact ce voiau. O tipa statea in fata cozii cu o lista in mana si o agita de zor catre multime. Am facut cateva poze apoi am plecat sa mananc ceva.
Cand am revenit mai pe seara coada era mai organizata, nu mai era agitatie insa se stransese mult mai multa lume. M-am asezat si eu pe la jumatatea cozii… am trisat, recunosc, dar eran putin speriata de coada foarte, foarte lunga. Erau si vreo 2-3 televiziuni care luau interviuri si faceau fanii sa tipe in momentul cand erau filmati. Am scos si eu bannerur cu “Romania loves TH” si m-au filmat insa pana acum nu m-am regasit nicaieri.Am intrat dupa vreo ora si ceva in sala.
Cine a apucat sa intre in primul val a putut sta chiar langa scena. Insa au am apucat in valul 2 si a trebuit sa ne asezam in spatele unei bariere care s-a pus in mijlocul salii. Am mai stat inca vreo ora si ceva in picioare pana sa inceapa concertul timp in care fanii au strigat de mai multe ori TH, TH, "Queremos pista" ("vrem mai in fata"- nu stiu daca am scris corect) sau "ne-ati mintit" (nu mai stiu cum suna in spaniola, ceva de genul enganado…)– se refereau la faptul ca nu ne-au lasat sa mergem mai in fata. Intr-un fel a fost mai bine asa, ca sa nu ne calcam in picioare. Pana sa inceapa concertul paza a impartit sticle cu apa celor care cereau, ca masura de precautie sa nu-i vina cuiva rau pe acolo. Asta mi s-a parut un gest frumos.
Si la un moment dat a inceput concertul. Toti fanii tipau si cantau odata cu trupa. Din fata scenei se auzeau foarte bine vocile lor. In mare cam acelasi set list ca in Viena numai ca acum cantecele au fost in engleza. Unul singur l-a cantat in germana dar de emotie am uitat care. Publicul a fost cel mai activ la Ready, set, go! si la Monsoon (pe care l-au cantat la final). Bill si Tom au spus de mai multe ori "gracias", ceaa ce a facut fanii sa tipe si mai tare.
La "Dogs unlished" fanii mai din fata au ridicat fetisoare de caini. Eu nu stiam de actiunea asta si nici nu am primit nimic. Din pacate nu a fost asa de reusita ca in Viena, unde fetisoarele de extraterestrii s-au vazut foarte bine. Cand Gustav a coborat de la tobe si a interactionat cu fanii i-am strigat cu totii numele de mai multe ori. Apoi a facut gestul lui caracteristic cu tipatul “in valuri”. Nu au lipsit dusurile din sticlele baietilor si prosoapele aruncate in public.
Eu am stat cam la 15-20 de metri de scena asa ca nu am putut prinde nimic. Desi un batz de-al lui Gustav a aterizat nu foarte departe de mine. A fost un singur bis, nu doua, ca in Viena, desi fanii ar mai fi vrut inca 10 bisuri daca se putea. Nu-mi dau seama de ce, probabil ca de la concert la concert mai fac mici schimbari.
La final de tot bila nu s-a mai inchis de tot, adica nu a mai coborat capacul. Probabil ceva probleme tehnice. Dar asta nu inseamna ca prestatia baietilor nu a fost la superlativ. Cateva comparatii cu Viena:Fanii au fost la fel de “infocati” in ambele locuri. In Madrid mi s-a parut ca au cantat mai mult. Dar poate fi doar o perceptie de-a mea pentru ca am stat acolo unde era cea mai mare multime.
In Madrid am vazut mai multi baieti decat in Viena. Iar prietena mea care ma astepta afara mi-a spus dupa aceea ca, odata cu ea mai asteptau inca aproximativ 200 de parinti.
Vocea lui Bill am auzit-o mai bine in Viena dar iarasi cred ca e din cauza localizarii mele, mai aproape de boxe.Per total acord un punct in plus pt Viena deoarece am fost cu mai multi romani si atmosfera dintre noi a fost foarte frumoasa.
Dar ca prestatii ale trupei, ambele au fost la fel de reusite.
Recomandari pentru cine mai merge la concertele lor si nu vrea sa se calce in picioare cu alti fani - sa-si ia loc pe scaun, cat mai aproape de scena.
Se vede foarte bine, baietii se misca in stanga si in dreapta si ai ocazia sa-i vezi de aproape si se si aude foarte bine pt ca sunt boxe orientate catre laterale.

Tokio Hotel in reviste

Que es? Madrid, 07 aprilie 2010
Este o revista ce se distribuie la metrou, in Madrid. Este un articol destul de scurt dar cred ca merita mentionat si acesta.
Nu mentioneaza cate persoane au fost prezente acolo.

Tokio Hotel in reviste

Popcorn Austria, aprilie 2010
Nu scrie nimic despre concert pentru ca revista a aparut inaintea acestuia.



La Razon, Spania, 07 aprilie 2010.
Vorbeste de 5000 de persoane venite la concert.


El Mundo, Spania, 07 aprilie 2010.
Dedica 3 pagini celor de la TH. Este cel mai mare ziar din Spania, cunoscut in toata lumea. Nu ma asteptam sa aibe un articol asa de lung.
Vorbeste despre 4000 de participanti la concertul din Madrid.
Alte site-uri au scris despre 7000 de persoane venite la Palacio de Deportes, Comunidad de Madrid.

duminică, 4 aprilie 2010

Madrid, 04. 04. 2010, Palacio de Deportes






Poze de azi, din fata locatiei. Sunt peste 20 de corturi.
Atmosfera foarte frumoasa, se canta "Schrei" si "Noise". Am auzit vorbindu-se doar in spaniola.

Tokio Hotel - Concert Viena Stadthalle, 30. 03. 2010

Concertul a fost breathtaking.

Mult peste asteptarile mele. Desi stiam ca o sa fie impresionant, nu m-am asteptam sa ma lase fara respiratie. -

Vocea lui Bill este extraordinara. Nu a avut nici macar backing vocals sau dublajul de fundal pe care-l mai auzim la unele concerte. Mai precis, am auzit backing vocals doar la 2 melodii, la sfarsit. In rest Bill a CANTAT tot. A fost totul curat si s-a auzit foarte foarte bine.

Baietii au facut un show impecabil. Toate momentele au fost foarte bine dozate. Intro-ul a fost puternic. Fanii erau in extaz. Toata lumea tipa si canta odata cu trupa.

Bill a vorbit cu fanii in repetate randuri. Mi-a parut atat de rau ca a vorbit in germana si nu prea am inteles insa s-a vazut din gesurile si din expresia fetei ca era bucuros, emotionat si ca le multumea fanilor.

Dupa primele 5-6 melodii a urmat o mica pauza care a introdus momentul unpluged. Am avut parte in aceasta pauza de un colaj de fotografii si filmulete alb-negru proiectate pe toata scena. Au fost video-uri emotionante cu baietii, de acum cativa ani, de cand se bateau cu pernele, de cand faceau tot felul de prostioare. Am savurat fiecare secunda si mi-am adus aminte cu nostalgie de acele momente de inceput.

Apoi a urmat momentul unplugged care a fost iarasi foarte frumos. Bill imbracat in vesta de blue jeans, incadrat de Tom si Georg. Gustav statea putin mai in spate si mai sus, astfel incat de vedea si el foarte bine.

Pe parcursul intregului show baietii si-au impartit scena foarte bine. S-au miscat dintr-o parte in alta astfel incat toti fanii sa-i poata vedea cat mai de aproape.

Tom si Georg si-au schimbat locurile intre ei de mai multe ori. Bill la fel, a urcat si a coborat pe scena in forma de sfera, apoi a venit in fata catre fani, in repetate randuri.

Efecte speciale – tunuri de foc, pianul lui Tom in flacari, o ploaie imensa de confetti la sfarsit, lumini si proiectoare de tot felul care au facut ca scena sa arate incredibil; deja traditionalul “dus cu apa” din sticlele din care beau baietii.

La Alien toata sala a ridicat foile cu fetisoarele cu aliens. S-au vazut foarte frumos. Parea ceva magic. Ca si cum intreaga sala era un tot… poate suna ciudat dar asta a fost senzatia pe care am trait-o eu.

Scena in forma de sfera arata incedibil in realitate. Este foarte spectaculoasa. Modul cum se deschide si cum iese Bill de acolo… apoi cum se inchide… este genial.

Baietii au avut fiecare momentul lui. La sfarsit Gustav a coborat mai aproape de fani si a aruncat betele in sala, innebunind fanele din primele randuri.

Apoi s-a jucat cu glasurile noaste facandu-ne sa tipam “im valuri”.

Tom si-a aruncat prosopul catre publicul care tipa in extaz. A fost foarte frumos.

Ma bucur foarte tare ca grupul romanilor s-a facut remarcat. Sunt sigura ca baietii au fost incantati de cadoul pe care l-am trimis prin Onerva, administratora fan clubului din Viena.

Cadoul a constat in: o sticla de tuica de prune, ambalata frumos intr-o cutie de lemn pe care scria Romania ; cartea Dracula de Bram Stoker si inca un cadou special pentru ziua lui Georg – un tricou cu mesajul “I’m 23. Your Loving Fans from Romania ” plus o placuta pe care scrie GEORGE si niste suveniruri cu Dracula.

Piesa de rezistenta a cadoului - scrisoarea imensa de la toti fanii romani. Dimensiunea: 110 x 400 cm. Contine 227 de desene, fotografii si scrisori de la mai mult de 100 de fani romani.

Gustav a fost super-fericit cand a primit plasa cu cadou si l-a luat imediat si s-a uitat inauntru si a zambit cand a vazut panglicile in culorile romaniei!

Sursa: http://www.tokiohotel-fanclub.ro/forum/viewtopic.php?f=63&t=1861&start=390

Bannerele cu ROMANIA LOVES TOKIO HOTEL au fost foarte vizibile.

S-a vazut clar cand Bill si Tom si-au focalizat privirea catre bannerul tinut de Augusta si prietenul ei, pentru a-l citi.

Organizarea a fost foarte buna. Nu am vazut niciun incident. Inca de dimineata, de cand au inceput fanele sa se adune in fata locatiei, au fost mai multi oameni din staff-ul locatiei care au asigurat paza. Erau foarte draguti, iti dadeau informatii, foarte cooperanti.

Inainte cu o ora si ceva de a se da drumul in sala s-a facut o coada imensa, pana in strada, dar totul a fost civilizat. Intrarea in sala a fost destul de rapida. Paza a fost prezenta peste tot.

Am asteptat in sala o ora si ceva pana la inceperea concertului. In timpul asta au fost mai multe valuri de tipete de la fani, care-i chemau pe baieti. La un moment dat sosiile lui Bill si Tom si-au facut aparitia in randurile de sus ale salii si unii dintre fani, care au crezut ca sunt adevaratii Bill si Tom, au inceput sa tipe foarte tare....
Bill 2 si Tom 2 faceau cu mana.... a fost foarte dragut.
Sosiile erau de fapt 2 fete imbracate ca Bill si Tom. Au fost toata ziua prezente in fata locatiei si au facut poze cu toata lumea care dorea. Am facut si noi poze cu ele . Au fost foarte dragute si cooperante.
Cea care-l imita pe Bill purta costumul cu cele 3 "cordoane" de lumini pe umeri.
Numai ca luminile ei erau albastre, nu albe, ca ale lui Bill. Dar de la departare semanau foarte bine... ai fi jurat ca sunt chiar ei.

Si la un moment dat a inceput concertul....
Nu va pot descrie ce senzatie am trait cand i-am auzit vocea lui Bill live. A fost incredibil. Atat de puternica si curata. Nu-mi venea sa cred ca sunt acolo.

Bill arata amasing. Nu mi s-a parut deloc skinny, asa cum se vehiculeaza. Outfiturile sunt extraordinare. Imi place foarte mult cel cu umerii albi. Nu stiu de ce nu-l poarta mai mult, pe parcursul show-lui, pt ca arata incredibil de bine.

Catre sfarsit era tot transpirat… dar fericit. Se putea citi satisfactia pe fata lui.

Ce m-a impresionat cel mai tare?

Vocea lui Bill.

Tot show-ul in sine. Baietii au multumit publicului si l-au aplaudat.

Fanele care au venit de dimineata sau unele chiar cu cateva zile inainte de show.

Atmosfera extraordinara care a fost toata ziua in fata locatiei. Au fost fani din mai multe tari. Fiecare venisera pregatiti cu steaguri… dar parca ale noastre au fost cele mai frumoase J

Atmosfera care s-a simtit in tot grupul romanilor. Ne-am inteles extraordinar, desi cei mai multi dintre noi nu ne mai vazuseram niciodata.

Persoanele venite la concert – am vazut parinti cu copii de 9-10 ani. Doamne si domni trecuti de 35- 40 de ani care nu venisera cu copiii, ci pur si simplu venisera pentru trupa.

A fost o experienta extraordinara.

Ne-am promis ca nu ne vom opri aici. Trebuie sa-i aducem pe baieti si in Romania!

Si pana vin ei la noi, cu siguranta vom mai merge noi dupa ei in tarile unde mai concerteaza.

joi, 1 aprilie 2010

Viena, 30. 03. 2010

ce ne-am mai distrat a doua zi, in parcul Prater...


Afisul oficial al concertului




in timpul concertului

romanasii nostri

Poze din timpul concertului - Viena, 30. 03. 2010

se inchide scena...

bill e fericit

confetti, la final.






Poze din timpul concertului - Viena, 30. 03. 2010


piano on fire