Concertul a fost breathtaking.
Mult peste asteptarile mele. Desi stiam ca o sa fie impresionant, nu m-am asteptam sa ma lase fara respiratie. -
Vocea lui Bill este extraordinara. Nu a avut nici macar backing vocals sau dublajul de fundal pe care-l mai auzim la unele concerte. Mai precis, am auzit backing vocals doar la 2 melodii, la sfarsit. In rest Bill a CANTAT tot. A fost totul curat si s-a auzit foarte foarte bine.
Baietii au facut un show impecabil. Toate momentele au fost foarte bine dozate. Intro-ul a fost puternic. Fanii erau in extaz. Toata lumea tipa si canta odata cu trupa.
Bill a vorbit cu fanii in repetate randuri. Mi-a parut atat de rau ca a vorbit in germana si nu prea am inteles insa s-a vazut din gesurile si din expresia fetei ca era bucuros, emotionat si ca le multumea fanilor.
Dupa primele 5-6 melodii a urmat o mica pauza care a introdus momentul unpluged. Am avut parte in aceasta pauza de un colaj de fotografii si filmulete alb-negru proiectate pe toata scena. Au fost video-uri emotionante cu baietii, de acum cativa ani, de cand se bateau cu pernele, de cand faceau tot felul de prostioare. Am savurat fiecare secunda si mi-am adus aminte cu nostalgie de acele momente de inceput.
Apoi a urmat momentul unplugged care a fost iarasi foarte frumos. Bill imbracat in vesta de blue jeans, incadrat de Tom si Georg. Gustav statea putin mai in spate si mai sus, astfel incat de vedea si el foarte bine.
Pe parcursul intregului show baietii si-au impartit scena foarte bine. S-au miscat dintr-o parte in alta astfel incat toti fanii sa-i poata vedea cat mai de aproape.
Tom si Georg si-au schimbat locurile intre ei de mai multe ori. Bill la fel, a urcat si a coborat pe scena in forma de sfera, apoi a venit in fata catre fani, in repetate randuri.
Efecte speciale – tunuri de foc, pianul lui Tom in flacari, o ploaie imensa de confetti la sfarsit, lumini si proiectoare de tot felul care au facut ca scena sa arate incredibil; deja traditionalul “dus cu apa” din sticlele din care beau baietii.
La Alien toata sala a ridicat foile cu fetisoarele cu aliens. S-au vazut foarte frumos. Parea ceva magic. Ca si cum intreaga sala era un tot… poate suna ciudat dar asta a fost senzatia pe care am trait-o eu.
Scena in forma de sfera arata incedibil in realitate. Este foarte spectaculoasa. Modul cum se deschide si cum iese Bill de acolo… apoi cum se inchide… este genial.
Baietii au avut fiecare momentul lui. La sfarsit Gustav a coborat mai aproape de fani si a aruncat betele in sala, innebunind fanele din primele randuri.
Apoi s-a jucat cu glasurile noaste facandu-ne sa tipam “im valuri”.
Tom si-a aruncat prosopul catre publicul care tipa in extaz. A fost foarte frumos.
Ma bucur foarte tare ca grupul romanilor s-a facut remarcat. Sunt sigura ca baietii au fost incantati de cadoul pe care l-am trimis prin Onerva, administratora fan clubului din Viena.
Cadoul a constat in: o sticla de tuica de prune, ambalata frumos intr-o cutie de lemn pe care scria Romania ; cartea Dracula de Bram Stoker si inca un cadou special pentru ziua lui Georg – un tricou cu mesajul “I’m 23. Your Loving Fans from Romania ” plus o placuta pe care scrie GEORGE si niste suveniruri cu Dracula.
Piesa de rezistenta a cadoului - scrisoarea imensa de la toti fanii romani. Dimensiunea: 110 x 400 cm. Contine 227 de desene, fotografii si scrisori de la mai mult de 100 de fani romani.
“Gustav a fost super-fericit cand a primit plasa cu cadou si l-a luat imediat si s-a uitat inauntru si a zambit cand a vazut panglicile in culorile romaniei!”
Sursa: http://www.tokiohotel-fanclub.ro/forum/viewtopic.php?f=63&t=1861&start=390
Bannerele cu ROMANIA LOVES TOKIO HOTEL au fost foarte vizibile.
S-a vazut clar cand Bill si Tom si-au focalizat privirea catre bannerul tinut de Augusta si prietenul ei, pentru a-l citi.
Organizarea a fost foarte buna. Nu am vazut niciun incident. Inca de dimineata, de cand au inceput fanele sa se adune in fata locatiei, au fost mai multi oameni din staff-ul locatiei care au asigurat paza. Erau foarte draguti, iti dadeau informatii, foarte cooperanti.
Inainte cu o ora si ceva de a se da drumul in sala s-a facut o coada imensa, pana in strada, dar totul a fost civilizat. Intrarea in sala a fost destul de rapida. Paza a fost prezenta peste tot.
Am asteptat in sala o ora si ceva pana la inceperea concertului. In timpul asta au fost mai multe valuri de tipete de la fani, care-i chemau pe baieti. La un moment dat sosiile lui Bill si Tom si-au facut aparitia in randurile de sus ale salii si unii dintre fani, care au crezut ca sunt adevaratii Bill si Tom, au inceput sa tipe foarte tare....
Bill 2 si Tom 2 faceau cu mana.... a fost foarte dragut.
Sosiile erau de fapt 2 fete imbracate ca Bill si Tom. Au fost toata ziua prezente in fata locatiei si au facut poze cu toata lumea care dorea. Am facut si noi poze cu ele . Au fost foarte dragute si cooperante.
Cea care-l imita pe Bill purta costumul cu cele 3 "cordoane" de lumini pe umeri. Numai ca luminile ei erau albastre, nu albe, ca ale lui Bill. Dar de la departare semanau foarte bine... ai fi jurat ca sunt chiar ei.
Si la un moment dat a inceput concertul....
Nu va pot descrie ce senzatie am trait cand i-am auzit vocea lui Bill live. A fost incredibil. Atat de puternica si curata. Nu-mi venea sa cred ca sunt acolo.
Bill arata amasing. Nu mi s-a parut deloc skinny, asa cum se vehiculeaza. Outfiturile sunt extraordinare. Imi place foarte mult cel cu umerii albi. Nu stiu de ce nu-l poarta mai mult, pe parcursul show-lui, pt ca arata incredibil de bine.
Catre sfarsit era tot transpirat… dar fericit. Se putea citi satisfactia pe fata lui.
Ce m-a impresionat cel mai tare?
Vocea lui Bill.
Tot show-ul in sine. Baietii au multumit publicului si l-au aplaudat.
Fanele care au venit de dimineata sau unele chiar cu cateva zile inainte de show.
Atmosfera extraordinara care a fost toata ziua in fata locatiei. Au fost fani din mai multe tari. Fiecare venisera pregatiti cu steaguri… dar parca ale noastre au fost cele mai frumoase J
Atmosfera care s-a simtit in tot grupul romanilor. Ne-am inteles extraordinar, desi cei mai multi dintre noi nu ne mai vazuseram niciodata.
Persoanele venite la concert – am vazut parinti cu copii de 9-10 ani. Doamne si domni trecuti de 35- 40 de ani care nu venisera cu copiii, ci pur si simplu venisera pentru trupa.
A fost o experienta extraordinara.
Ne-am promis ca nu ne vom opri aici. Trebuie sa-i aducem pe baieti si in Romania!
Si pana vin ei la noi, cu siguranta vom mai merge noi dupa ei in tarile unde mai concerteaza.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu